IMPACTUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ASUPRA ORGANIZAŢIILOR

0x08 graphic

Motto:

“Dintre toate caracteristicile umanităţii, tehnologia este cea mai pur umană şi constituie motorul societăţii umane. Tehnologiile constituie reperele definitorii ale erelor istoriei umanităţii: epoca de piatră, epoca de bronz, epoca de fier, era industrială ... şi era informaţională.”

Lewis J.Perelman

 

CUPRINS

 

Introducere

Tehnologia ca factor al schimbării sociale

Avantajele tehnologie informaţiei în organizaţii.

Dezavantaje ale tehnologiei informaţiei

Bibliografie

Introducere.

Impactul tehnologiei informaţiei asupra societăţii s-a dovedit a fi deosebit de rapid şi profund. Aşa cum puterea aburului şi electricitatea au produs “valuri de distrugere creativă” (Schumpeter, apud Coombs şi Hull, 1996), tehnologia informaţiei (IT) definită ca fiind totalitatea echipamentelor (electronice şi informatice) precum şi a programelor rulate de calculatoare care asigură memorarea, procesarea, transferul informaţiei care au un rol important în asigurarea comunicării şi în procesul decizional (Yogesh, 1993), are un efect care se resimte din plin şi la locul de muncă.

În câteva cifre, impactul IT ar putea fi descris astfel: 70% dintre adulţii americani folosesc calculatoare iar dintre aceştia 80% folosesc Internet-ul. Într-un studiu realizat în SUA în 1997 se prevede că în anul 2000, aproximativ 60% din locurile de muncă vor necesita abilităţi în lucrul cu calculatoarele (Oppenheimer, 1997). De asemenea, în SUA investiţiile făcute de organizaţii în echipamente moderne au crescut de la 20 % în 1990 la 40% în 1998 din totalul investiţiilor (Rudd apud Myers, 2000).

document_text.gif cuprins

Tehnologia ca factor al schimbării sociale

Progresul tehnologic, alături de factorii demografici, sistemele de valori şi ideologie constituie un factor capabil să antreneze sau să producă o schimbare socială (Neculau, 1996). Revoluţia informaţională, prin caracteristicile sale (fenomen colectiv, modificare structurală a organizării sociale şi redistribuire a autorităţii, secvenţa temporală după care se desfăşoară şi având un pronunţat caracter de permanenţă), poate fi considerată un factor important al actualei schimbări sociale, antrenând efecte la toate nivelurile vieţii umane şi organizării sociale.

Deşi lucrarea de faţă nu îşi propune studierea impactului social al evoluţiei tehnologiei, problematica IT trebuie să ia în discuţie şi efectul acesteia la nivelul societăţii, în principal prin difuziunea masivă a informaţiilor şi cunoştinţelor. Aspectul difuziunii masive a cunoştinţelor, prin efectul său principal - considerarea cunoştinţelor ca principală resursă economică - va impune modificarea percepţiei dar şi a practicii obţinerii de valoare adăugată.

Tehnologia, definită ca aplicarea practică a cunoaşterii prin intermediul tehnicilor (ansambluri de instrumente, metode şi norme) utilizate în activităţile productive, include trei dimensiuni (Zamfir, Vlăsceanu, 1993):

Efectul pe care orice tehnologie îl are asupra societăţii a fost privit iniţial ca fiind mai mult sau mai puţin negativ. Astfel, multe dintre momentele de schimbare socială au fost direct legate de dezvoltarea unor tehnologii. Drucker (1999) face legătura dintre aplicarea cunoştinţelor din acele vremuri, diferite aspecte ale realităţii şi efectele sociale rezultate:

Această ultimă etapă, aflată în plină desfăşurare, în contextul difuziunii masive a echipamentelor care facilitează schimbul de informaţii, ne poate oferi surprize în continuare, dacă ne gândim că prin modalitatea ei de implementare, controlul informaţiilor este, în principiu, trecut la un număr mai mare de indivizi, "proprietatea" asupra informaţiei fiind la îndemâna celor care se vor adapta mai rapid la această eră informaţională.

document_text.gif cuprins

Avantajele tehnologie informaţiei în organizaţii.

Un efect al dezvoltării tehnologiei informaţiei este apariţia grupurilor şi organizaţiilor virtuale (Ahuja, Carley, 1998; DeSanctis, Monge, 1998; Jarvenpaa, 1998; Wiesenfeld et al., 1998) la nivel local şi global.

Grupul virtual global (figura 1) este format din membrii unei echipe care nu au nimic în comun în ceea ce priveşte cultura, localizarea spaţială şi secvenţa temporală (nu au interacţionat nici în trecut, nici în momentul realizării sarcinii, decât prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice şi nici nu dezvoltă expectanţe legate de o interacţiune viitoare).

Grupul "virtual" local este format din membrii unei echipe care deşi acţionează într-un spaţiu geografic restrâns, împărtăşind aceeaşi cultură, comunică mai des prin mijloace diverse (e-mail, v-mail, teleconferinţă, videoconferinţă).

0x01 graphic

Figura 1. Noile tipuri de grupuri apărute în funcţie de specificul "locului de muncă"

Dezvoltarea grupurilor şi organizaţiilor virtuale va pune noi probleme de organizare şi studiere a muncii, a realităţii sociale, în lumina noilor schimbări. Într-un studiu citat de Prencipe (2001) se estimează că în anul 2003 circa 40% din angajaţii în domeniul IT vor lucra jumătate din timpul de muncă de la distanţă, rezolvându-şi sarcinile de serviciu prin intermediul mijloacelor de comunicare mobile, în special Internet.

Prin implementarea IT, organizaţiile îşi măresc eficienţa dar îşi pot schimba şi localizarea cunoştinţelor, ceea ce poate genera deplasarea puterii spre niveluri inferioare. Astfel, angajaţii iau contact cu informaţiile mai rapid şi direct, acest lucru influenţând eficienţa muncii şi procesul de luare a deciziilor.

Dezvoltarea IT facilitează comunicarea intra şi inter organizaţională (Woodman, Thatch, 1995; Yogesh, 1993), dar nu numai atât - comunicarea este facilitată astăzi la nivel global şi mijloceşte atât înţelegerea evenimentelor în context global, cât şi participarea angajaţilor la dezvoltarea organizaţiilor prin transformarea datelor vehiculate continuu în informaţii valoroase.

În mediul organizaţional avantajele implementării IT se manifestă prin (Andersen et al., 1998; Barrell, 1998; Bort, 1998; Bremner, Iasi, Servati, 1998; Heller, 1998; Hibbard, 1998; Jarvenpaa, 1998; Răuţ, 1998):

Prin urmare, tehnologia facilitează comunicarea (instantanee şi fără restricţii spaţiale), dar pentru ca această comunicare să fie şi eficientă este nevoie de măsuri de adaptare a oamenilor la noile schimbări determinate de IT (Kling, 1996c).

document_text.gif cuprins

Dezavantaje ale tehnologiei informaţiei

Revoluţia informaticã în plină desfăşurare, este prezentatã din unghiul avantajelor ei (volum mare de prelucrarea datelor, rapiditate, exactitate, etc.) şi mult mai rar din perspectiva implicaţiilor negative asupra oamenilor, respectiv dependenţa faţã de o tehnologie tot mai complexã pe care nu o înţeleg (Kling, 1996a, 1996b).

Dacă investiţiile per "guler alb" au crescut din 1978 cu 10.000%, productivitatea acestui segment profesional a crescut în schimb, cu 0% (Rudd apud Myers, 2000). În plus, necunoaşterea funcţionării unor echipamente, care astăzi se află pe aproape toate birourile, poate genera cheltuieli imense, cel mai bine exemplificate de către companiile din SUA şi guvernul american, prima forţă în IT în lume, care au cheltuit între 150 şi 225 miliarde $ (Dunn apud Myers, 2000) pentru a combate efectele negative ale Y2K - o combinaţie profitabilă între un milenarism escatologic şi diverse interese economice - "efecte" care s-au rezolvat oricum de la sine!

Un alt aspect al informatizării îl constituie faptul că organizaţiile şi-au dezvoltat sisteme de monitorizare a informaţiilor pe care le vehiculează angajaţii, aceste sisteme fiind aplicate în anul 2000 de către 38% din companiile din SUA, faţă de 27% în 1999 (Guernsey apud Myers, 2000).

Unul dintre elementele care demonstrează o implementare deficitară a tehnologiei informaţionale o constituie subutilizarea sistemelor cunoscută şi sub denumirea "paradoxul productivităţii" (Venkatesch, Morris, 2000) prin care se arată că beneficiile obţinute în urma implementării IT nu sunt nici pe departe proporţionale cu ritmul de dezvoltare al acestei tehnologii. În unele organizaţii, calculatoarele au fost echipate cu programe foarte performante pe care angajaţii le folosesc la o fracţiune din capacitate, aceasta fiind suficientă pentru îndeplinirea sarcinilor.

Alte organizaţii urmăresc simplificarea sarcinilor cât mai mult. Un exemplu sugestiv este citat de Kling: este prezentat locul de muncă al unui angajat dintr-un lanţ fast-food în care maşina de marcat a fost proiectată cu meniuri grafice speciale pentru cheesburgers şi răcoritoare, maşină cu ajutorul căreia pot fi realizate sarcinile de lucru şi de către angajaţi fără cunoştinţe matematice.

Principalul obstacol în calea succesului deplin vizat de IT, îl reprezintă neadaptarea oamenilor la tehnologie sau neacceptarea ei, cultura implicată de tehnologie necorespunzând culturii organizaţiei (Hibbard, 1998) şi nu tehnologiei însăşi. Astfel, numai 10% din problemele apărute datorită implementării IT s-au datorat disfuncţiilor tehnice, restul datorându-se unor motive organizaţionale sau umane - neînţelegere, neacceptare, rezistenţă pasivă sau activă (până la sabotaj), etc. (Griffith, Northcraft, 1996; Martinko, Henry, Zmud, 1996). De aceea, angajaţii, care reprezintă cel mai important capital al unei organizaţii, trebuie să participe activ la dezvoltarea organizaţiei şi implicarea în implementarea sistemelor informatice, ţinând cont de nevoile organizaţionale şi personale (Roepke, 2000).

Supraîncărcarea angajaţilor cu informaţii diverse constituie un factor care poate duce şi el la reducerea eficienţei la locul de muncă. Astfel, numai citirea mesajelor e-mail (care sunt, în medie, pentru un angajat în număr de 30 pe zi, numărul lor crescând la 50 pe zi în anul 2001) va consuma mult din timpul de lucru (Chlamers, 2000).

Un alt element care diminuează productivitatea angajaţilor îl constituie folosirea echipamentelor IT (mai ales a Internet-ului) în timpul lucrului, pentru a rezolva diferite probleme personale. Astfel, într-un studiu realizat de SurfControl (Verton, 2000), se prezintă date din care rezultă că productivitatea angajaţilor scade cu 30-40% şi că 75% dintre angajaţi folosesc echipamentele în scop personal fapt ce duce, în final, la scăderea eficienţei prin timpul alocat acestor "sarcini" dar şi prin ocuparea unei părţi din capacitatea canalelor de transmitere a datelor.

Bharadwaj (2000) citează alte lucrări (Hitt, Brynjolfsson, 1996; Lucas, 1993; Wilson, 1993) în care se arată că legătura între investiţiile în IT şi beneficiile organizaţiei este slabă sau chiar inexistentă. O altă explicaţie, pe lângă cele enumerate mai sus, ar fi aceea că investiţiile IT sunt uşor de duplicat de alte organizaţii, dar ele nefiind făcute după o analiză pertinentă care să ţină cont de specificul organizaţiei respective, nu duc la rezultatele scontate.

Orice schimbare în cadrul tehnologiei va avea un impact asupra celorlalte elemente din organizaţie (structură, procese, oameni, etc.), conform abordării sistemice socio-tehnice (Pugh, Hickson, 1994). Astfel, focalizarea doar pe adoptarea unor noi tehnologii trebuie înlocuită cu evaluarea contextului (social, economic, tehnologic, politic, legislativ, ecologic) în care este formulată strategia organizaţiei şi implementată schimbarea, psihologia muncii aducând contribuţii majore şi în acest domeniu.

document_text.gif cuprins